Povestea lui Elon Musk, de la un puști din Africa de Sud, la omul care a trimis o mașină în spaţiu

Credem că a fost, fără îndoială, omul săptămânii pe planetă, iar deși luna abia a început, probabil îl putem declara și omul lunii fără prea mari probleme. Este vorba de Elon Musk, omul care a trimis marţi seară în spaţiu super-racheta Falcon Heavy.

Fără echipaj uman, vehiculul spaţial “mamut” a avut la bord o încărcătură neobişnuită, o maşină electrică Tesla Roadster, produsă de o altă companie fondată de Elon Musk, Tesla Inc.

Falcon Heavy a devenit cea mai mare şi cea mai puternică rachetă lansată după Saturn V, racheta folosită în misiunile Apollo şi cea care i-a dus pe astronauţii NASA pe Lună.

SpaceX a dezvoltat propulsoare reutilizabile pentru rachete, astfel încât zborurile spaţiale să fie mai accesibile şi să faciliteze drumul primilor oameni către planeta Marte.

Revista Ştiinţă şi tehnică noteză că Falcon Heavy va putea plasa pe orbita terestră sarcini utile de cel mult 53 t, care reprezintă mai mult decât greutatea la decolare a unui avion Boeing 737-200 cu 136 pasageri la bord. Altfel spus, Falcon Heavy poate transporta pe orbita terestră un avion comercial cu tot cu pasageri, echipaj, bagaje și combustibil.

Desigur, geniul fondatorului Space X este fără urmă de dubiu, dar haideţi să vedem de unde pasiunea lui Elon pentru știinţă.

Totul a început în Pretoria, Africa de Sud, acolo unde locuia un copil pe nume Elon, copil ce avea ca pasiune science-fiction-ul. Părinţii lui, Maya, un model sud-african și Errol, un inginer, s-au despărţit când acesta avea opt ani. Fratele și sora sa au ales să stea cu mama lor, așa că el a ales să rămână cu tatăl.

La 17 ani s-a mutat în Canada, acolo unde a studiat fizică și economie, la Universitatea Ontario Queen’s. Din Canada, a emigrat în Statele Unite în anul 1992, transferându-se la Universitatea Pennsylvania, iar de acolo, către un doctorat în energie la Universitatea Standford din California. Două zile mai târziu, acesta a abandonat facultatea.

În locul facultăţii, Elon s-a pus pe fondat firme. A fondat Zip2, un platformă de ziare online, împreună cu fratele său mai mic Kimbal. În 1999 ei au vântur compania către Compaq pentru 300 de milioane de dolari, iar Elon a investit banii într-o “bancă” online, X.com. X.com a devenit ulterior Paypal, iar în 2002 aceasta a fost vândută către eBay pentru 1,5 miliarde de dolar. La vârsta de 31 de ani, Elon valora 165 de milioane de dolari.

Când a format Zip2, se spune despre Elon că lucra toată ziua, dormea în birou și făcea întotdeauna duș doar pe fugă. În 2010, atunci când a fost întrebat ce sfat le-ar da antreprenorilor de acum, Elon a spus:

Dacă cineva muncește 40 de ore pe săptămână, iar tu muncești 80-100 de ore pe săptămână, vei ajunge în patru luni să faci ceea ce el ar face într-un an de zile

După vânzarea PayPal în 2002, Musk a investit cele 165 de milioane de dolari în trei companii: Tesla, SpaceX și o companie ce furnizează energie solară, Solar City. Tesla a fost întotdeauna perla exotică din portofoliu, o companie nișată pe piaţa mașinilor electrice, într-o ţară care e înnebunită după benzină.

În 2008, un împrumut e 456 de milioane de dolar de la Guvernul American a salvat Tesla de la faliment, iar în 2018, Tesla a surclasat Ford și General Motors, pentru a deveni, pentru puţin timp, cea mai importantă companie de pe piaţa autoturismelor americane.

În ultimii ani, Elon a avansat felurite planuri și deadline-uri pentru ţelul său suprem: trimiterea oamenilor pe Marte și colonizarea planetei roșii. Anul trecut, Musk spunea că se așteaptă ca primii oameni să fie trimiși în spaţiu în anul 2022, urmaţi de o altă misiune în 2024. Spre comparaţie, NASA și-a popus să facă asta abia pe la mijlocul anilor 2030.

După lansarea reușită a Space X de marţi seară, valoarea companiei a explodat, ajungând acum la 21,2 miliarde de dolari.

Desigur, Elon mai are un plan măreţ. Acela de a construi un “Hyperloop”, adică un tren eletromagnetic care va transporta pasagerii cu 1223 de km/h. În Iulie, Musk a scris pe Twitter faptul că a obţinut acordul verbal de a începe studiile pentru costruirea unui Hyperloop între New York și DC, acesta reducând timp de călătorie de la peste trei ore, la doar 29 de minute.

Next